PADUCELUL PLANTA INIMII

      Denumiri populare mai cunoscute: gherghinar, malai moale, maracine alb. Arbust sau arbore inalt de circa 8 m, cu frunze ovale sau rombice si flori albe. Se cultiva in scopuri ornamentale sau in perdele de protectie. Se intinde din regiunea de stepa unde formeaza tufarisuri pana in zona de deal si chiar de munte, in lizierele padurilor sau in stratul de arbusti al padurilor mai luminoase (in special stejar); creste in pasuni si poiene. Uneori poate forma masive intinse (exemplu: Carbunari — judetul Caras-Severin). Se gasesle raspandit in toate judetele tarii.

  Asemanari-deosebiri. Se poate confunda eu Crataegus nigra si Crataegus pentagyna. Acestea au 5 stile in floare fata de 1-2 cate au speciile medicinale si raman persistente; de asemenea fructele au o culoare mai inchisa, negricioasa sau purpurie Pedunculii florilor si caliciul au peri desi, lanosi: la speciile medicinale sunt glabri.

  In scopuri medicinale se folosesc florile cu frunzele din imediata lor apropiere si fructele . Florile si buchetelele de flori cu frunze se recolteaza la inceputul deschiderii florilor, incepand din a doua jumatate a lunii aprilie in regiunile de campie din sudul si vestul tarii, continuand esalonat in cursul lunii mai pentru zonele de deal si munte. Frunzele au o perioada de recoltare mai lunga inainte, in timpul sau dupa inflorire, pana in lunile iunie-iulie. Florile se culeg  prin ciupire sau prin prinderea intre degete a inflorescentei si tragerea mainii in sus, astfel ca in palma sa ramana florile fara pedunculi. Produsele se culeg pe timp uscat, insorit. Daca sunt culese pe ploaie sau roua, florile se brunifica foarte usor depreciindu-se. Fructele sunt sferice, carnoase si au gust acru-astriagent datorita continutului bogat in vitamina C. Se culeg direct de pe arbust, fara codita, in lunile septembrie-noiembrie cand se inrosesc.

  Componentii principali: acidul crategic (complex for­mat din compusii triterpenici), acizi (crategolic, neotegolic, ursolic si oleanolic), derivati de natura flavonoidica: hiperozida, un ramnozid al vitexinei, leucoantocianidina, un hepatoxiflavonbiozid cu actiune cardiotonica, evercetina, acid clorogenic, acid cafeic, amigdalina, colina, sorbitol, vitamina C, amine, trimetilamina si amilamina, ulei volatil ce contine aldehida anisica, taninuri de natura catehica, pectine, saruri minerale etc; fructotaninuri de natura catehica, vitaminele B1 si C, antociani, flavonoizi, acizi  (tartric, citric, ursolic, oxalic, nicotinic, clorogenic), sorbitol, colina, acetilcolina, glucoza, fructoza, pectine, ceara, ulei gras, substante minerale.
Proprietati: sedativ, antispasmodic, vasodilatatoare — in special la nivelul vaselor coronariene, hipotensiv, bronhodilatator, stimuleaza sistemul nervos central al respiratiei.

  Indicatii: Intern: in angina pectorala, miocardita, hipertensiune arteriala, climacteriu, tulburari neurovegetative, ateroscleroza, emotivitate excesiva si nevroze cardiace, in stari de excitabilitate cu aritmie marcata (tahicardie), la cardiaci se recomanda ca o complelare a tratamentului cu digitala sau cand aceasta nu este suportata. Florile sau fructele de paducel asociate cu Valeriana si Talpa gastei isi maresc efectul medicinal. Mod de folosire: ceai de flori sau fructe preparat prin infuzie. O lingurita de flori sau fructe se opareste cu 250 ml apa clocotita.